2009-07-27 | |
Metafizica decojită până la os
Cu un amplu efort de nepăsare
Cearcănile luminii întoarse pe dos
Înduioşată disperare.
Lângă pacea abrutizată
Stă omul cu instinct de pahar
Unde nu a fost ultima dată
Să-i fie iubire macar...
Unde sinergiile se întrec
Cu chipul în chip de oglindă
Şi apa călcând a înec
să se întindă!
Tace imensul, tace cat poate
Freamătă sângele la orizont
Crucea altuia lipită de spate
Tace ca mila pe front.
Tace un răspuns cât o geneză
Lângă omul cu instinct de pahar.
Metafizica decojită până la os
Şi trecută în calendar.
Cu un amplu efort de nepăsare
Cearcănile luminii întoarse pe dos
Înduioşată disperare.
Lângă pacea abrutizată
Stă omul cu instinct de pahar
Unde nu a fost ultima dată
Să-i fie iubire macar...
Unde sinergiile se întrec
Cu chipul în chip de oglindă
Şi apa călcând a înec
să se întindă!
Tace imensul, tace cat poate
Freamătă sângele la orizont
Crucea altuia lipită de spate
Tace ca mila pe front.
Tace un răspuns cât o geneză
Lângă omul cu instinct de pahar.
Metafizica decojită până la os
Şi trecută în calendar.